Atunci cand nu avem copii privim cu ochi critici atunci cand un anumit parinte ia o oarecare decizie in ceea ce il priveste pe copilul sau si ne gandim ca probabil ca nu a reactionat corect pentru ca tu nu ai fi facut la fel.

Sigur ca atunci cand nu avem copii vedem lucrurile intr-un fel iar atunci cand acestia apar pe lume incepe sa ne dam seama de ceea ce inseamna cresterea si educatia unui copil.

De foarte multe ori ne gandim ca educatia unui copil si ceea ce are el nevoie este pur si simplu situatia materiala si lucrurile pe care i le oferim acestuia. Nu ne gandim ca in fapt, ceea ce conteaza cu adevarat sunt clipele unice pe care le petrecem cu copilul nostru.

De cele mai multe ori am auzit o scuza, cum ca situatia finaciara si  bunurile materiale ii asigura fericirea copilului. Este un lucru extrem de gresit pentru ca afirmand acest lucru nu mai realizam ca micutul nostru nu isi da seama ca el are jucarii sau dulciuri. Copilului i se pare normal sa ii asiguri aceste lucruri pentru ca asta vede in jurul lui si observa cu toti parintii le ofera copiilor acelasi lucru. Ei au nevoie de afectiune si de iubire. Daca ii vom oferi copilului bunuri materiale nu inseamna ca ii vom oferi si afectiune.

Daca esti un parinte perfectionist cu siguranta iti vei pune o intrebare la un moment dat si te vei intreba daca ii oferi totul copilului. Este posibil sa nu ai un rapsuns tocmai afirmativ.

Pentru ca imi imaginez ca esti dezorientat te sfatuiesc sa te asezi intr-un fotoliu confortabil si sa icepi sa meditezi. Ce ii oferi copilului? Cat timp ai pentru el? Cat de mult timp va petreceti facand diverse activitati cu micutul tau? Reflecteaza asupra raspunsurilor si iti vei da seama ce fel de parinte esti.